Îmi amintesc când am citit Love, Simon pentru prima dată în liceu. În roman, personajul principal este gay, dar closet case. E o poveste de coming out și despre cum decurge acest proces pentru cei mai norocoși cărora le este acceptată identitatea queer fără discriminări. Îmi amintesc că mi-am spus „ce păcat că nu există așa ceva în literatura română.”
Bineînțeles, pe atunci ce știam eu cu privire la literatura română era doar ce se preda în școală pentru bac. Cărțile pe care le citeam pentru mine erau traduceri din engleză, cum ar fi Love, Simon de exemplu. Pentru mult timp am desconsiderat România pentru că nu are o gamă atât de variată când vine vorba de cultură sau literatură. Acum știu că asta nu este deloc adevărat. Am descoperit că există și literatură queer românească, că există multe organizații și colective independente care creează piese de teatru, scriu cărți ș.a.m.d. Am creat această listă pentru cei care și-au pierdut speranța în literatura română pentru că știu că asta este un simptom după terminarea liceului. Această listă prezintă opere din afara mainstream-ului, opere care ne fac să ne gândim critic la cum este organizată societatea, opere care sunt queer și feministe. Sper ca această listă să fie un impuls pentru a căuta alte opere românești și pentru a crește interesul în literatura română contemporană.
ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, de Alina Nelega
Romanul Alinei Nelega spune povestea unei tinere în anii 80, în plină desfășurare a regimului comunist. Prezintă totodată și o panoramă a vieții cotidiene ca femeie, ca persoană queer, și persoană din clasa muncitoare în perioada respectivă. Descrierile naratoarei sunt profund puternice, ilustrând o viață brutală de care nu puteai să scapi. Puteai încerca, dar nu era nicio certitudine că reușeai. Corupția era abundentă și trebuia să te pui bine cu cei care erau sus-puși, mai ales când erai de clasă muncitoare și femeie, „poate bei un ceai într-o dimineață sau o cafea […] și țanc!, te-ai trezit pe lumea cealaltă, legistul meu îți face autopsia cum îi dictez eu.” Lectura mi s-a părut absolut captivantă, iar vocea naratoarei m-a ținut prins în poveste pe tot parcursul cărții. Aspectele queer sunt foarte prezente, dar nu în prim plan. Experiențele personajului ne sunt prezentate factual. De obicei, poveștile spuse despre perioada comunistă sunt tragice și pline de ură, resemnare. Aceleași sentimente sunt evidente și în roman. În același timp, observăm cum oamenii găseau diferite metode să se întâlnească pe ascuns, de multe ori puteai mitui miliția cu carne sau alte favoruri. Lumea romanului este una în care nu ai cum să te simți altfel decât înstrăinat, aproape că poți să vezi cât de gri erau orașele. ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat este o lectură captivantă și deși elementele queer nu sunt în prim plan ci mai mult niște dispozitive pentru a dezvolta narațiunea, e important să înțelegem ca cititori și cititoare că aici este doar o variantă a vieții queer, și doar o etapă a regimului comunist. Ar fi incorect să generalizăm că această poveste este o descriere precisă a întreg regimului comunism sau a vieții queer în secolul trecut.
Dezrădăcinare, de Sașa Zare
O lectură cum nu se putea mai minunată; o lectură de care toți tinerii queer avem nevoie. Romanul Dezrădăcinare de Sașa Zare este un debut fantastic care ne arată povestea unei persoane queer din Moldova. Citind acest roman, am simțit că mă ia de mână și mă poartă prin toate trăirile personajului, multe dintre care sunt valabile și pentru mine. Acest tip de literatură care nu vrea să rămână într-o poziție obiectivă și să se distanțeze de cititor/cititoare și subiectul poveștii merită mai multă recunoaștere. Acest roman este un spațiu sigur pentru tinerii queer care nu au unde altundeva să meargă sau se simt izolați, fapt ce face lectura și mai puternică. Ce mi-a plăcut cel mai mult la această lectură a fost că povestea este foarte conștientă de normele societății și conține o critică a acestor norme. Rezultatul este o poveste la care asistăm, dar și o critică a societății. Totodată, romanul este conștient de intersecționalitatea dintre identitate de gen, orientare sexuală, clasă socială, identitate națională și limbă. Multe dintre trăirile personajului sunt disecate și analizate ca într-o sesiune de terapie; terapia fiind prezentă în poveste. Asistăm cumva și la crearea acestui roman. Unul dintre aspectele care mi-au atras atenția la această poveste a fost relația dintre „normal” și „celălalt.” Aici observăm că „celălalt” este primit și îi este dat un spațiu în care să se desfășoare, departe de heteronormativitatea societății „Dar tot cuvintele generează. Rețele electrice de căldură, afecțiune, prietenie, rețele aurii de empatie.”
Luminișuri. Antologie de literatură queer ecologică, de Cenaclul X
Luminișuri. Antologie de literatură queer ecologică, apărută la editura Fractalia, este o muncă colectivă care aduce poeme și proză scurtă pentru a crea un spațiu queer, feminist și antispeciist. Cenaclul X, după descrierea lor, este un grup auto-organizat în mod orizontal și non-ierarhic, care funcționează după principiile feminismului queer. Un proiect revoluționar, care, pe de-o parte dovedește că literatura și cultura queer sunt în plină dezvoltare, dar și pe de altă parte, că avem nevoie de aceste acțiuni pentru a crea mai multe spații queer feministe, spații care chestionează normele societății și care au capacitatea de a oferi o alternativă mai incluzivă. Titlul antologiei, Luminișuri, se referă la un spațiu, iar „spațiu” este cuvântul cheie. Un spațiu divers, în care putem auzi diferite voci și experiențe; doar așa putem înțelege complexitatea lumii în care trăim. Intersecționalitatea este și în această colecție în prim-plan, unde feminismul interacționează cu queer și cu mediul înconjurător. Granița dintre uman și non-uman se blurează, devenim toți ființe care se întâlnesc în acele luminișuri din pădurea întunecată capitalistă, homofobă și complet ostilă. Din lista de lectură prezentă în acest articol, Luminișuri este probabil opera cu cel mai mare potențial radical mesaj, o operă care ne provoacă să chestionăm tot ce am învățat înainte, și să ne imaginăm o lume alternativă care funcționează după principii queer, feministe, antispeciiste și intersecționale.
sex work is work, o poveste transgen, de Antonella Lerca Duda
O autobiografie care ne arată experiența unei persoane trans rome, și dificultățile care apar din cauza discriminării sistemice. Antonella Lerca Duda este o lucrătoare sexuală și activistă pentru drepturile lucrătoarelor sexuale. În cartea de față, îi citim povestea ei de dinainte de tranziție, și ce a însemnat pentru ea acest pas, până în ziua de azi. Această poveste aduce laolaltă teme complexe și polemice, se vorbește de rasă/etnie, clasă socială, migrație și experiența trans. În același timp acționează și ca un manual de educare, menit să ajute audiența să înțeleagă termeni specifici comunității LGBTQIA+, și de asemenea, să înțeleagă și probleme specifice lucrătoarelor sexuale. Am ales să includ această carte aici pentru că a fost prima carte pe care am citit-o care este scrisă de o lucrătoare sexuală trans romă. Felul în care media portretizează persoanele trans și lucrătoarele sexuale sunt întotdeauna dezumanizante. Aceste persoane nu sunt luate în serios, și de cele mai multe ori nici nu sunt protejate de lege. Din această cauză, multe dintre persoanele trans sunt supuse ostilităților societății, neavând un sprijin din afară. Ce m-a surprins la această carte este că vocea Antonellei este foarte puternică și nicăieri nu se simte că își plânge de milă. Pe tot parcursul călătoriei ei, se confruntă cu obstacole, dar niciodată nu s-a dat bătută. Întreaga poveste are un ton de împuternicire, un ton de luptătoare. De asta avem nevoie în fața discriminării sistemice de care toți membrii comunității queer se lovesc; pentru asta avem nevoie să ascultăm și de vocile de la margine.
Scrieri feministe, de Laura Sandu
Scrieri feministe este un volum de eseuri, fragmente de jurnal, poezii care abordează un feminism de stânga, anticapitalist, intersecțional. Laura Sandu înțelege că nu poți să separi feminismul de clasa socio-economică, de queer și rasă/etnie. Ca și Luminișuri, acest volum prezintă un mesaj radical de a ne gândi la structura socio-economică a societății, și ne invită să o chestionăm și criticăm. Doar așa putem înțelege cu adevărat cum discriminarea și asuprirea unor grupuri marginalizate sunt simptome ale unor ierarhii de putere. Aceste ierarhii mențin un sistem care îi beneficiază pe unii care sunt dintr-o clasă socio-ecomonică superioară, care sunt albi și heterosexuali. Capitalismul se îmbină cu heteropatriarhia pentru a crea un sistem care permite bunul trai pentru anumite persoane cu costul asupririi maselor de oameni care nu pot beneficia sau nu sunt considerate ca fiind benefice pentru acest sistem. O altă caracteristică a volumului de față este concentrarea sa pe scrierea feministă ca acțiune revoluționară. Laura Sandu afirmă că „practica feministă a scrisului, așa cum o înțeleg acum, presupune o oscilație. Cred că pe multe dintre noi ne caracterizează […] o lipsă a raportării stabile la propria muncă creatoare. Stabilitatea trebuie să ne-o construim chiar noi, cu mult efort, în timp.” Așadar, este de datoria fiecăreia dintre noi să contruim o altfel de lume, iar scrisul este un mediu perfect pentru această acțiune. O lectură impresionantă, foarte diferită de ce este promovat în scena literară românească, dar care merită absolut citită. Acest volum este un start pentru alte idei și practici feministe revoluționare, care chestionează sistemele prestabilite pentru a căuta și rezolva cauzele discriminării și nu simptomele ei.