E absolut normal pentru cuplurile LGBT+ să treacă, de-a lungul timpului, prin situații plăcute și mai puțin plăcute. Trebuie doar să știți să comunicați și să gestionați momentele mai dificile. În teorie sună ușor, dar în practică poate fi cu atât mai greu cu cât, de multe ori, problemele personale se suprapun cu cele de cuplu. Și atunci, ce mai e de făcut când pare că nu se mai găsesc soluții la problema sau problemele la care lucrați de atâta timp? O variantă ar fi să apelați la ajutorul unui specialist. Despre terapia de cuplu și despre cum de desfășoară astfel de sesiuni, am discutat cu Cristina Dimitrescu, psihoterapeut Hedepy.ro cu specializare LGBT+.
Membrii comunității LGBT+ au relații de cuplu cu provocări asemănătoare, comparativ cu restul populației. Totuși, ar fi o diferență în cazul în care procesul de coming out încă nu este început, iar ascunderea relației de restul lumii poate fi o provocare mai mare pentru ambii parteneri. Exista și divergențe asupra acestui aspect, când unul dintre parteneri este asumat și celălalt încă este „ascuns”, care simte că nu va fi acceptat niciodată în familie sau de către colegii de muncă sau de prieteni, este de părere Cristina Dimitrescu.
Cele mai mult cupluri merg la terapeut atunci când partenerii sunt aproape separați
Apelarea la terapie de cuplu, de obicei, se face în momentul în care cei doi sunt aproape de o separare, divorț, ca o ultima „resursă”, „hai să încercăm și asta”. Sunt totuși cupluri care încă de la primele semne de nemulțumire se îndreaptă către un specialist.După părerea mea, ar fi de folos ca o parte cât mai mare a tinerilor să participe la cursuri de consiliere premaritală. Și chiar intenționez ca din toamnă să încep un asemenea curs, în cadrul căruia tinerii să aibă șansa de a învăța despre diferențele dintre modul de a fi și de a comunica. Despre care sunt tiparele emoționale și reactive pe care le-am învățat din familia de origine, în care își pot analiza nevoile emoționale proprii și le pot împărtăși și armoniza cu partenerul. Un alt aspect important este acela de a găsi o cale de comunicare specifică fiecărui cuplu în parte. Este importanta cunoașterea în avans a viziunii comune asupra relației de cuplu, ca un plan de viată și de dezvoltare a cuplului pe termen lung.
Media de vârstă a celor ce apelează la terapie de cuplu este de 30-40 de ani, care sunt de minimum 10 ani împreună, au deja și copii, dar care recunosc ca relația ori nu a fost de la început prea bună, motivele pentru care s-au căsătorit nu au fost doar din iubire, ci uneori de a „fugi” de acasă, de a scăpa de sub presiunea familiei de origine, de a avea un statut social diferit sau motive economice etc. sau oricum deteriorarea relației dintre ei a început de cel puțin 2 ani.
Rolul terapeutului este acela de a-i face pe parteneri să înțeleagă ce răni emoționale se află în spatele reacțiilor lor
Așteptările în general sunt legate de ideea că fiecare este neînțeles de către partener și își doresc să li se acorde dreptate, sau să își îmbunătățească comunicarea. Eu spun întotdeauna că atunci când îl acuzam pe celălalt, un deget este orientat către partener și trei către sine, așa că responsabilitatea cea mai mare este a fiecărui partener pentru rezolvarea divergentelor. Rolul terapeutului, în general, este acela de a face psihoeducație, de a-i face pe parteneri să înțeleagă ce răni emoționale se află în spatele reacției adulților din ziua de azi, copiii din trecut. Altul ar fi de mediere a conflictelor, de a crea un mediu securizat și plin de empatie, înțelegere în care fiecare partener să se simtă liber să își prezinte vulnerabilitățile, rănile, nevoile, aspirațiile.
La începutul procesului eu rog pe cei doi să îmi răspundă la 3 întrebări:
- Pe o scala de la 0 la 10, câtă iubire mai simt pentru partener?
- Tot pe aceeași scală, cât de mult își doresc ca relația lor să continue?
- Și ultima, tot pe aceeași scală, cât de implicați vor fi în proces pentru a ajunge la echilibru?
Nu există un termen fix al duratei acestui proces terapeutic, dar în general eu le propun un termen de 3 luni în care să fie implicați cât mai mult cu putință în a face exercițiile propuse, pentru a avea timp de a implementa ceea ce au învățat despre relaționarea lor.
Finalul terapiei este atunci când problemele cu care au venit au fost rezolvate, când cuplul are deja la îndemână o serie de instrumente exersate care vor putea fi folosite și în viitor, pentru că nicio relație nu este 100% armonioasa permanent, provocările din societatea de azi, mediul în care trăim ne pot deschide poate răni necunoscute. Eu cer un feedback atât la începutul cât și la sfârșitul ședințelor, verificăm împreună din când în când care este gradul de îmbunătățire a aspectelor disfuncționale prezentate la începutul terapiei. Au existat și situații în care am indicat și terapie individuală pentru fiecare membru al cuplului, în funcție de problemele individuale cum ar fi consumul de substanțe, probleme de alimentație, evaluări psihiatrice sau medicale în general.
Istoricul personal de viată al partenerilor, modelul de cuplu avut în familia de origine sunt principalele resurse și obstacole în același timp pentru o viață armonioasa în cuplu
Oricum, ca orice forma de psihoterapie, rezultatul acesteia ține 80% de implicarea în proces a celor ce solicită terapie de cuplu și 20% de alianța terapeutica, de modul în care terapeutul știe să explice procesele mentale și modul de gândire și reacție a partenerilor, de mediul oferit și de adaptabilitatea lui la nevoile cuplului.
Istoricul personal de viată al partenerilor, modelul de cuplu avut în familia de origine sunt principalele resurse și obstacole în același timp pentru o viață armonioasa în cuplu. Problemele de natură financiară, problemele de natură sexuala, lipsa pasiunii sau apariția rutinei în cuplu, dezinteresul sau indiferența față de partener, critica și judecata, lipsa de încredere și de respect sunt câteva dintre provocările cuplurilor din ziua de azi. Mai sunt și probleme generate de starea de sănătate a unuia dintre parteneri, dependența economica și emoțională de familia de origine. Cred cu tărie că în relația cu familia de origine ne naștem și creștem, dar în relația de cuplu putem evolua, ne putem vindeca traumele din copilărie și avem șansa de a ne creiona un viitor armonios.
Conform platformei Hedepy.ro, Cristina Dimitrescu este specializată în relații, adicții, traumă, intimitate și sexualitate, și persoane LGBT+, psihoterapeuta fiind recomandată online pe platformă de 34 de persoane până în momentul de față. Hedepy este platformă de terapie online, ce s-a lansat în Cehia în 2020 și în doar doi ani s-a extins în alte 11 țări, activând în prezent în prezent în Slovacia, Ucraina, Italia, Polonia, Ungaria, România, Estonia, Lituania, Slovenia, Finlanda și Grecia, fiind disponibilă în 13 limbi. În toată Europa, Hedepy are astăzi afiliați aproape 300 de psihoterapeuți certificați, prin intermediul cărora facilitează sute de sesiuni zilnic.
