Născut la 5 iunie 1898 în apropiere de orașul Granada din Spania, Federico García Lorca a fost unul dintre cei mai mari poeți, dramaturgi și regizori de teatru ai Spaniei, acesta obținând recunoașterea internațională ca membru de marcă al Generației lui ’27, un grup format din poeți care a introdus simbolismul, futurismul și suprarealismul în literatura spaniolă. Grupul s-a dezmembrat odată cu începutul Războiului Civil Spaniol.
García Lorca era gay, acesta având o relație romantică cu sculptorul Emilio Aladrén Perojo, dar și o relație emoțională strânsă cu Salvador Dalí, care însă a respins avansurile sexuale ale lui García Lorca.
Piesele și poeziile lui Lorca sunt pline de melancolie și tragedie, după cum a spus însuși poetul: „În inima fiecărei mari opere de artă se află o melancolie esențială”. Lucrările sale au contestat convențiile timpului, au pus la îndoială rolul acceptat al femeilor în societate și au explorat tema homoeroticismului și clasei sociale.
Prima sa operă de poezie a fost publicată în 1921, aceasta explorând teme precum credința religioasă, izolarea și natura, García Lorca devenind însă faimos cu Romancero gitano în 1928, o carte care cuprinde 18 poezii și balade care descriu viața în Andaluzia sa natală, poezia încorporând motive tradiționale andaluze și stiluri avangardiste. Poeziile și baladele din Romancero gitano sunt o parte importantă a artei spaniole, opera lui Lorca explorând teme precum suferinţa, iubirea, aspiraţiile și speranța omului. Compozițiile sale au pus accent pe muzica flamenco, precum și arta populară, aducând culoare culturii andaluze.
După succesul lui García Lorca cu Romancero gitano, el s-a îndepărtat de Dalí și de alți prieteni, care au început să colaboreze fără el, Lorca căzând astfel într-o depresie, el și familia sa îmbarcându-se spre America, pentru a scăpa de sursa suferinței sale. După o ședere în New York din 1929 până în 1930, documentată postum în volumul Poeta en Nueva York (Poetul în New York, 1942), acesta s-a întors în Spania, unde a scris cele mai cunoscute piese de teatru ale sale, Nunta de sânge (1932), Yerma (1934) și Casa Bernardei Alba (1936).
García Lorca a murit la doar 38 de ani, acesta fiind asasinat în 1936 de forțele naționaliste la începutul Războiului Civil Spaniol, rămășițele sale nefiind găsite niciodată. Surse susțin că el a fost vizat pentru că era gay, socialist sau ambele, în timp ce alții consideră o dispută personală drept cauza cel mai probabilă. Se crede că a fost înmormântat alături de alți trei bărbați, însă cu toate acestea, săpături efectuate în 2009, 2014 și din nou în 2016, la posibile locuri de înmormântare ale sale nu au găsit nimic, astfel, moartea și înmormântarea lui Lorca rămân un mister.