Considerat părintele inteligenței artificiale și informatii teoretice, Alan Turing a fost una dintre cele mai sclipitoare minți ale secolului XX. Matematician, informatician, logician, criptoanalist, filozof și biolog, Turing a avut o influență majoră în dezvoltarea informaticii moderne, aducând contribuții semnificative asupra conceptelor de algoritm și calcul cu mașina Turing, mecanism ce poate fi considerat acum un computer de uz general. Turing a lăsat în spate o moștenire vastă, inclusiv un premiu anual pentru inovații în domeniul informaticii, celebrul informatician apărând și pe actuala bancnotă de 50 de lire sterline, lansată oficial pe 23 iunie 2021, pentru a coincide cu ziua lui de naștere. Un serial BBC din 2019 l-a numit cea mai mare personalitate a secolului al XX-lea. Totuși ce se știe mai puțin este faptul că Alan Turing era gay.
În ciuda geniului său incredibil și a unei vieți cu mult potențial, Turing a murit la doar 41 de ani ca urmare unei intoxicații cu cianura, o anchetă oficială stabilind cauza morții ca fiind sinuciderea. La fel ca în celebrul basm Albă ca Zăpada și Cei Șapte Pitici al lui Walt Disney, povestea sa preferată, Turing a mușcat dintr-un măr otrăvit cu cianură, punându-și capăt zilelor într-un gest tragic și sfâșietor. La fix 69 de ani de la moartea sa, pe 8 iunie, redacția NICE! Magazine oferă un omagiu biografic unui om extraordinar, chinuit de homofobia draconică a mijlocului de secol XX în Marea Britanie. Incredibila sa poveste de viață a fost și subiectul unui film artistic în 2014, The Imitation Game, în care Benedict Cumberbatch îl joacă pe Alan Turing. Pelicula a obținut un Oscar pentru Cel mai bun scenariu adaptat.
Născut pe 12 iunie 1912 în Londra, Turing a crescut în sudul Angliei, absolvind King’s College din Cambridge, cu o diplomă în matematică. În 1938, și-a obținut doctoratul la Departamentul de Matematică de la Universitatea Princeton, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, lucrând pentru Government Code și Cypher School din Bletchley Park, centrul britanic de spargere a codurilor matematice. Turing a jucat un rol crucial în spargerea mesajelor codificate interceptate care le-au permis Aliaților să învingă puterile Axei în multe angajamente cruciale din cadrul celui de-al Doilea Război Mondial.
Alan Turing a acceptat să fie castrat chimic și să devină impotent, pentru a evita închisoarea
În 1941, Turing a cerut-o în căsătorie pe colega sa Joan Clarke, matematiciană și criptoanalistă, însă logodna lor a fost de scurtă durată, după ce Turing și-a recunoscut homosexualitatea în fața logodnicei sale. Ani mai târziu, în ianuarie 1952, când Turing avea 39 de ani acesta a început o relație cu Arnold Murray, un tânăr de 19 ani. Pe 23 ianuarie, casa lui Turing a fost spartă, acesta raportând crima poliției, astfel că în timpul anchetei, el a recunoscut relația sexuală cu Murray, aceștia locuind împreună. La vremea respectivă actele homosexuale erau infracțiuni penale în Regatul Unit astfel că ambii bărbați au fost acuzați de „indecență gravă ” în temeiul secțiunii 11 din Criminal Law Amendment Act. Turing a fost convins de fratele său și de propriului avocat să pledeze vinovat, astfel acestuia i s-a oferit posibilitatea de a alege între închisoare și probațiune, statut care a fost condiționat de acordul său de a suferi modificări fizice hormonale menite să reducă libidoul, adică pe scurt „castrare chimică”. El a acceptat procedura, administrându-i-se injecții cu ceea ce se numea atunci stilboestrol, un estrogen sintetic, proces prin care avea loc un proces de feminizare a corpului său, process care a continuat timp un an de zile. Tratamentul l-a făcut pe Turing impotent, determinând de asemenea și formarea de țesut mamar.
La 8 iunie 1954, la casa lui din Adlington Road menajera lui Turing l-a găsit pe acesta mort. Turing murise în ziua precedentă la vârsta de doar 41 de ani, prin intoxicația cu cianură, care a fost stabilită drept cauză a morții. Când corpul său a fost descoperit, un măr zăcea pe jumătate mâncat lângă patul său și, deși mărul nu a fost testat pentru cianura, s-a speculat că acesta a fost mijlocul prin care Turing a ingerat doza fatală de otravă. Ulterior o anchetă a stabilit că moartea lui a fost o sinucidere. Andrew Hodges și un alt biograf, David Leavitt, au speculat amândoi că Turing reinterpreta de fapt faimoasa scenă cu mărul otrăvit din filmul lui Walt Disney, Albă ca Zăpada și Cei Șapte Pitici, basmul său preferat. Rămășițele lui Turing au fost incinerate la crematoriul Woking câteva zile mai târziu, iar cenușa sa a fost împrăștiată în grădinile crematoriului, la fel cum fusese cea a tatălui său.
Marea Britanie și-a cerut scuze după mai bine de 50 de ani
În urma unei campanii publice din 2009, inițiate de programatorul britanic John Graham-Cumming, care a strâns peste 30.000 de semnături, premierul britanic de atunci Gordon Brown și-a cerut scuze publice oficiale în numele guvernului britanic pentru „modul îngrozitor în care a fost tratat Turing”. Regina Elisabeta a II-a a acordat și ea o grațiere postumă în 2013. Termenul „ legea Alan Turing ” este acum folosit informal pentru a se referi la o lege din 2017 din Regatul Unit care a grațiat retroactiv bărbații avertizați sau condamnați în temeiul legislației istorice care a interzis actele homosexuale.
Mii de oameni s-au reunit pentru a cere dreptate pentru Alan Turing și recunoașterea modului îngrozitor în care a fost tratat. În timp ce Turing a fost tratat conform legii vremii și nu putem da ceasul înapoi, tratamentul lui a fost, desigur, total nedrept și sunt încântat să am șansa să spun cât de profund ne pare rău, mie și tuturor, pentru ceea ce s-a întâmplat. Deci, în numele guvernului britanic și al tuturor celor care trăiesc liber datorită muncii lui Alan, sunt foarte mândru să spun: ne pare rău, ați meritat mult mai bine.
