Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat o hotărâre mult așteptată de zecile de mii de familiile formate din persoane de același sex din România în cazul Buhuceanu și Ciobotaru și alte 20 de familii împotriva României. Hotărârea vine la patru ani după ce 42 de persoane au dat în judecată statul român din cauza lipsei de recunoaștere și protecție legală pentru familiile lor.
„Familiile noastre sunt importante și trebuie protejate legal. România trebuie să pună capăt discriminării prin lege, de asta am ales să ne apărăm familia în fața CEDO. Hotărârea de azi e o victorie importantă și ne bucură, nu ne vom opri însă până când egalitatea în fața legii nu va deveni realitate în țara noastră. Familia noastră întemeiată cu 9 ani în urmă, asemenea altor zeci de mii de familii de același sex, există în această țară în ciuda lipsei de recunoaștere legală din partea statului, deoarece iubirea și grija față de celălalt este cea care ne ține împreună. Iubirea din familiile noastre e mai puternică decât orice formă de discriminare. Aici ne găsim energia de a merge mai departe, de a face tot ce este posibil pentru obținerea drepturile noastre și de a schimba o lege nedreaptă. O lege nedreaptă nu va putea schimba niciodată iubirea din familiile noastre, dar iubirea noastră va duce la schimbarea în bine a legii.”
Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru, una dintre cele 21 de familii care au dat România în judecată în fața CEDO
CEDO a constatat în acest caz faptul că România a încălcat Articolul 8 al Convenției, care protejează viața de familie, în cazul celor 42 de petenți. În urma acestei decizii istorice, pentru a fi în acord cu Convenția, România trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex. CEDO subliniază clar că aceste familii au nevoie urgent de o formă de recunoaștere care să le ofere acestor familii drepturi egale și să creeze un cadru legal care să protejeze traiului în comun al acestor cupluri.
“Hotărârea CEDO de astăzi spune ceva ce Curtea Constituţională a României a decis încă din iulie 2018 în cauza Coman: cuplurile formate din persoane de acelaşi sex sunt la fel şi au aceleaşi nevoi de protecţie din partea statului cu cuplurile formate din persoane de sex diferit. Discriminarea şi excluderea noastră si a familiilor noastre trebuie să se oprească! Este o hotărâre istorică pentru că un număr atât de mare de familii, din toate colţurile ţării, cu situaţii de viaţă atât de diverse au cerut sprijinul CEDO. De asemenea, pentru prima dată, avem declanşat un mecanism clar şi eficient prin care statul va trebui să dea socoteală pentru punerea în executare a acestei hotărâri.”
Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului
Asociația ACCEPT solicită Guvernului și Parlamentului recunoaștere juridică pentru toate familiile din România
Asociația ACCEPT cere încă o dată cu ocazia acestei hotărâri Guvernului și Parlamentului României să își facă datoria față de toți cetățenii lui și să trateze toate familiile din țara noastră cu demnitate și respect. Solicităm Guvernului și Parlamentului adoptarea de instrumente adecvate de protecție și recunoaștere juridică pentru toate familiile din România, precum: Modificarea Codului Civil pentru a permite căsătoria între persoane de același sex și recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în străinătate; Legiferarea parteneriatului civil, indiferent de sexul celor doi parteneri de cuplu, înregistrat de către ofițerul de stare civilă; Protecția familiei de facto, care nu optează pentru căsătorie sau parteneriat civil, în domeniul patrimonial, al sănătății și în vederea prevenirii și combaterii violenței domestice. În întâmpinarea acestei hotărâri, Asociația ACCEPT a lansat pe 17 mai o petiție prin care românii pot cere protecție și recunoaștere legală pentru toate familiile, transmițând astfel un mesaj clar autorităților responsabile.
„Azi am făcut un pas important înainte pentru demnitatea și egalitatea persoanelor LGBT din România. La peste 20 de ani de la abrogarea Articolului 200, e timpul ca familiile LGBT sa fie recunoscute și protejate pentru ceea ce sunt de către statul român și societate: familii clădite pe iubire, respect și încredere. Societatea românească așteaptă un pachet legislativ pentru recunoașterea acestora, pentru că românii înțeleg ce înseamnă familia. Cercetările noastre sociologice arată acest lucru. Recunoașterea legală a tuturor familiilor e un subiect care trebuie să se regăsească pe agenda partidelor politice, pentru că partidele trebuie să răspundă unor nevoi sociale concrete și să se conecteze la agenda cetățenilor. Solicităm Guvernului și Parlamentului României să trateze toate familiile cu demnitate și să ofere tuturor familiilor dreptul de a se căsători civil sau de a se parteneria civil.”
Florina Presadă, directoare executivă Asociația ACCEPT
Acest vid legislativ din România înseamnă că familiile formate din persoane de același sex sunt condamnate la invizibilitate și nesiguranță de către statul român. Deși aceste familii sunt bazate pe dragoste și respect reciproc ca orice altă familie din țara noastră, lipsa recunoașterii și a protecției legale înseamnă că aceste persoane nu pot fi alături de persoana iubită la spital, iar în cazuri de urgențe medicale nu pot lua decizii pentru omul alături de care și-au construit viața zeci de ani de zile. În acest moment, familiile formate din persoane de același sex nu pot beneficia de mecanisme esențiale de protecție precum recunoașterea faptului că partenerii împart un cămin, nu pot beneficia de asigurare de sănătate a partenerului în cazul în care celălalt partener nu are o sursă de venit și nu pot moșteni gospodăria construită împreună cu partenerul în urma decesului lui. Familiile de același sex nu pot fi alături unul de celălalt în momentele grele, în care ai nevoie de toată susținerea persoanei iubite. Din contră, în aceste momente cheie familiile de același sex se lovesc de respingerea statului român, care în mod discriminatoriu nu vrea să le protejeze.
Cel mai longeviv cuplu reprezentat de ACCEPT formează o familie de 22 de ani
Cazul a fost inițiat în 2019, atunci când familia formată din Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru a dat în judecată statul român în urma refuzului stării civile de a recunoaște relația de familie dintre ei. Alte 20 de familii formate din persoane de același sex s-au alăturat acestui caz. Cele 42 de persoane, sprijinite de Asociația ACCEPT, au chemat statul român în judecată, în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), pentru a cere obligarea României la recunoașterea legală a familiilor formate din persoane de același sex și interzicerea discriminării acestora, în baza articolului 8 și a articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Cele 21 de familii au fost reprezentate de Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului.
Acest caz istoric reunește 42 de petenţi, cel mai mare număr de persoane gay şi lesbiene care au solicitat vreodată protecția vieții lor de familie într-un caz la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Cele 21 de familii sunt reprezentative și pentru diversitatea etnică a României. Cele 42 de persoane reprezentate în acest caz de ACCEPT vin din 19 județe ale României și se împart în 13 cupluri de femei lesbiene şi 8 cupluri de bărbați gay. Cel mai longeviv cuplu reprezentat de ACCEPT formează o familie de 22 de ani. Vorbim astfel de familii care așteaptă de zeci de ani să iasă din invizibilitatea impusă de statul român și să se bucure de siguranță și ocrotire ca orice altă familie din țara noastră.
În momentul de față ACCEPT așteaptă soluționarea la CEDO a încă două cazuri pe zona de protecție și recunoaștere legală a familiilor. Este vorba despre cazul Coman și alții și cazul B și K. Ambele cazuri sunt reprezentate de ACCEPT în fața CEDO și reclamă încălcarea dreptului la viață de familie, acces la justiție și nediscriminare. În cazul Coman, cei doi parteneri au fost recunoscuți ca soți și, implicit, ca familie, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și de Curtea Constituțională a României (CCR) în vara anului 2018. Cu toate acestea, ambele decizii au fost ignorate de puterea executivă, legislativă și judecătorească din România și practica autorităților naționale nu s-a schimbat. Tocmai din această cauză, România se află în plină procedură de pre-infringement declanșată de Comisia Europeană în august 2020.
România este printre ultimele state europene în care familiile nu se bucură de protecție și recunoaștere legală
În acest moment, România este printre ultimele state europene în care familiile nu se bucură de protecție și recunoaștere legală. Printre aceste țări care nu au nicio formă de recunoaștere legală se mai numără: Polonia, Lituania, Slovacia și Bulgaria. În ultimii 10 ani, am văzut țări precum Austria (2019), Danemarca (2012), Finlanda (2017), Franța (2013), Germania (2017), Islanda (2010), Irlanda (2015), Luxemburg (2015), Malta (2017), Portugalia (2010), Elveția (2021), și Marea Britanie (2014) punând capăt interzicerii cuplurilor de același sex de a se căsători. Anul acesta li se va alătura și Andorra. În plus, alte 12 țări europene au adoptat forme legale de recunoaștere a acestor cupluri, dintre care amintim Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Liechtenstein, Monaco, Muntenegru și San Marino.
Societatea românească este din ce în ce mai deschisă către comunitatea LGBT din România. Conform studiului sociologic desfășurat de ACCEPT și Cult Research în anul 2021, care a analizat felul în care privesc românii legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex, societatea românească devine din ce în ce mai incluzivă. 71% dintre români spun că legalizarea căsătoriei civile pentru familiile de același sex în România nu ar avea niciun impact personal asupra lor. 68% dintre români consideră că toate familiile ar trebui protejate de lege în România, inclusiv familiile formate din persoane de același sex. Pentru prima dată în România, există o majoritate într-un segment de vârstă (18-34 de ani) care consideră necesară respectarea dreptului la viață de familie pentru cuplurile de același sex – 56% dintre tinerii români susțin că familiile de același sex au nevoie de o formă legală de protecție în România.
